Note 1) — FLORIȚA DIN CODRU
Reading edition
«Suveica» se numește instrumentul cu ajutorul căruia «năsădeala», adică firul țesut, se trage prin «urzeală», adică firele lungi, în care se țese.
2) „Crimpiță“ este termenul pentru încurcarea firelor. Acea femee țese bine, care nu «roade», adică rumpe și leagă «nod» în pânză care «bate des», încât firele crucișe nu se deosibesc, ci sunt dese unul lângă altul.
3) Aici povestea variază. Unii zic: «Feciorul împăratului a poruncit ca să lege pe crișmăriță de cea mai sălbatică eapă din țară și să încunjure țara de șapte ori cu ea». Alții zic: «Împăratul cel bătrân rugă pe Dumnezeu, ca atunci când crișmărița va trece pe poartă, să crape pământul și ea să se cutrupească». Și iarăși alții zic: Florița s’a rugat de împăratul ca să nu pună pedeapsă aspră pe capul maicei sale celei bune, ci precum am zis mai sus. Aceste deosebiri sunt caracteristice, pentru aceea le amintesc. Ele ar împedecà cursul poveștii pentru aceea le pun în notă.
4) Păcurar la Românii de peste Carpați însemnează păstor.